Continuare din pagina de Resurse
Din cate se cunoaste in Biblie exista o singura afirmatie despre uniunea casatoriei si care este repetata in Biblie de patru ori. Gen.2:24, Mat.19:5, Marcu 10:7, 8
si Efes.5:31.
Observatie: Dumnezeu Insusi a facut aceasta afirmatie, odata, inainte de caderea omului in pacat, si de trei ori, dupa aceea! Un plan bun de casatorie al celor doi
posibili parteneri include cunoasterea acestor concepte cat si a accentelor puse de Dumnezeu pe diferitele parti ale planului Sau. Exista astazi prea multe casnicii
nefericite, atat pentru necrestini cat si pentru crestini! Motivul, consta in neglijarea scopului suprem al lui Dumnezeu din aceasta uniune distincta intre doi oameni.
I. Scopul lui Dumnezeu din aceasta uniune este de a-i indruma pe soti sa-si "lase" tatal si mama. Ce inseamna aceasta?
1. In primul rand nu inseamna a-i abandona, evita si a-i neglija. Poruncile lui Dumnezeu sunt clare in aceasta directie: Exod.20:12, Marcu 7:9-13, 1Tim.5:8.
2. Nici nu inseamna a te muta neaparat in alta parte. Distanta fizica nu ar trebui sa afecteze atitudinea de responsabilitate fata de acestia.
B. A-ti "lasa" parintii implica schimbarea completa a relatiei cu acestia.
1. Inseamna a stabili o relatie adulta cu acestia.
2. Inseamna ca trebuie sa fii mai preocupat(a) de ideile si opiniile partenerului tau de casnicie, decat de ale parintilor tai.
3. Inseamna ca nu mai trebuie sa fii complet dependent(a) de parinti pentru implinirea unor nevoi sentimentale, pentru incuviintare in decizii, pentru sfatuire si
asistenta.
4. Inseamna a elimina orice atitudini nepotrivite fata de parintii tai si a incheia exemplar orice conflicte ale trecutului, inainte de a te uni de consoarta ta!
5. Inseamna a nu incerca sa-ti schimbi sotul/nevasta dupa preferintele lor, sau pentru ca nu le place cum sunt.
6. Inseamna sa faci din relatia ta cu partenerul din casnicie (relatia sot-sotie) relatia ta umana prioritara.
Ar trebui sa te preocupe sa continui sa fii un fiu bun (sau, o fiica buna), dar mai intai trebuie sa fii preocupat(a) in a fii un sot, o sotie buna. De aceea, copiii nu au
nevoie de parinti care se neglijeaza unul pe celalalt ca soti. Dimpotriva, au nevoie de parinti care la randul lor sa le demonstreze cum se traieste in casnicie. Care sa
le arate cum sa fie soti si parinti buni.
Ca si parinti, telul nostru ar trebui sa fie sa-i pregatim pe copiii nostri cum sa se descurce cand pleaca, nu doar cum sa se poarte cand stau. Ei nu trebuie sa ajunga
ca adulti niste dependenti emotionali de parintii lor! De asemenea, voi insiva ar trebui sa va pregatiti sufleteste pentru ziua despartirii lor de voi invatand sa faceti
lucruri impreuna, si sa va adanciti relatia de prietenie. Cand copiii vostri se casatoresc nu trebuie sa incercati sa le coordonati vietile. Trebuie sa-i ingaduiti tanarului
sot sa devina capul familiei sale, sa ia singur deciziile casei, in ce priveste ajutorul potrivit sa se astepte mai intai de la sotia lui si nu de la parinti! Ea ii este de acum
incolo principalul ajutor si sprijin! La fel, trebuie sa va incurajati fiica sa depinda de sotul ei pentru calauzire, ajutor, companie si afectiune.
II. Planul lui Dumnezeu pentru casatorie este ca sotul si sotia sa se "alipeasca" unul de celalalt.
In zilele noastre casatoria este privita ca un contract bazat nu pe un juramant inaintea lui Dumnezeu, ci pe conditia ca problemele pe care le vor intampina cei doi sa
nu fie prea mari ca sa nu le poata face fata singuri. De indata ce aceasta conditie este incalcata, se considera divortul. Juramantul a devenit partea religioasa a
casatoriei, dar cea practica este influentata de puterea omeneasca a partenerilor de a stavili atacul asupra sentimentelor, a unitatii lor si a placerilor lor.
Descompunerea institutiei familiei a devenit atat de profunda incat unii au sugerat reinnoirea anuala a certificatului de casatorie, iar altii propun evitarea intocmirii
unuia tocmai din cauza sanselor extrem de mari ca acesta sa nu fie respectat!
Pentru prea multi casatoria este o chestiune de convenienta sau de sansa. Este uneori privita ca o etapa temporara in dobandirea libertatii individuale. Totul depinde
de soarta, sau de cat de puternice caractere sunt mirii.
Insa, nu asa a planuit Dumnezeu casatoria. El a randuit-o sa fie o relatie permanenta, durabila si stabila. El spune ca doreste ca sotul si sotia sa se "lipeasca" unul
de celalalt (Marcu 10:7-9). Atunci,
1. Casatoria devine o chestiune nu de sansa, ci de alegere constienta si deliberata.
2. Nu este o chestiune de convenienta ci de obedienta, deci de ascultare.
3. Nu este o chestiune de ursita, ci de cat de mult cineva vrea sa se apropie de Dumnezeu, care este liantul unei asemenea uniuni. Cu cat sotii se apropie mai
mult de Dumnezeu, cu atat se vor apropia mai mult unul de celalalt!
C. O casnicie buna este bazata pe un angajament reciproc, si nu pe o "atractie fatala" reciproca! Nu se poate ajunge prea departe intr-o alegere dictata de
instinctele animale, sau de placerile carnale.
1. Conform lui Maleahi 2:14 si Prov.2:17, casatoria reprezinta un legamant irevocabil, sau o intelegere ce nu poate fi rupta.
2. Ca prin urmare, definirea biblica a casatoriei este fagaduinta pe care si-o fac barbatul si femeia de a-si fi credinciosi indiferent de cost, sau de ce se intampla.
a. Sotia fagaduieste ca-i va fi credincioasa sotului chiar daca acesta este lovit cu raie, chelie, si burta. Chiar daca isi pierde sanatatea, serviciul, sau farmecul.
Chiar daca devine nevrednic de ea, dupa toate considerentele exterioare!
b. Sotul promite sa fie credincios, chiar daca sotia lui isi pierde frumusetea, sau atractia, chiar daca nu mai este atat de ordonata si curatica, supusa sau tacuta.
Chiar daca nu pare sa satisfaca toate dorintele trupesti ale sotului, daca cheltuieste bani fara intelepciune, sau gateste oribil. Etc.!!
c. Mariajul reprezinta initierea unei relatii pentru care fiecare isi asuma o responsabilitate deplina si in care se angajeaza, unul sa iubeasca cum Hristos si-a iubit
Biserica, iar celalalt sa se supuna cum El s-a supus Tatalui, chiar pana la crucificare!
D. In multe privinte a te casatori este similar cu a deveni crestin.
1. Cand devii crestin iti lasi in urma felul vechi de viata, egoismul, individualismul, neprihanirea de sine, renunti sa te mai justifici singur, te intorci inspre Hristos si
depinzi de El.
2. In aceasta intoarcere spre El, te dedici Lui. Esenta credintei mantuitoare este daruirea ta de sine Lui, increderea deplina in lucrarea Lui de pe cruce care sa-ti
acopere pacatul (Rom.10:9; Fapte 16:31; Filip.3:7,8; 1Tes.1:9,10.).
3. Tot asa casatoria in termenii lui Dumnezeu implica o completa renuntare la sine si o daruire completa celuilalt (fara nici un fel de conotatii sexuale!). Inseamna o
disponibilitate de a imparti totul, si de a renunta la tot unul pentru celalalt.
a. O casatorie dupa voia lui Dumnezeu consta in alipirea unul de celalalt, nu doar din punct de vedere fizic (si asta!), dar si la boala si in sanatate, la durere sau in
placere, la bucurie si la necaz, in saracie si bogatie, etc.
b. O casatorie in voia lui Dumnezeu implica o verticalitate absoluta a fiecaruia in parte, in relatia lui cu Dumnezeu. Fara ca aceasta relatie pe verticala cu Tatal ceresc
sa fie buna, cei casatoriti nu se pot astepta ca cea de pe orizontala, dintre ei, sa fie buna! O astfel de casatorie inseamna a aplica fara rezerve conceptele crestine de
iertare si de toleranta, de rugaciune si de sacrificiu de sine. O buna familie este alcatuita din doi buni iertatori!
III. Scopul lui Dumnezeu in casatorie consta in unirea celor doi.
A. La cel mai elementar nivel aceasta consta din unirea lor fizica, la relatia lor sexuala.
1. Priviti la 1 Corinteni 6:16. Amintiti-va ca sexul a fost in primul rand inventia lui Dumnezeu si nu a vreunei minti pervertite si obsedate!!
2. In limitele casatoriei relatiile sexuale sunt pure, sfinte si minunate, o binecuvantare rezervata celor doi, dar daca sunt initiate in afara casatoriei sunt pacatoase,
degradante si pangaritoare pentru suflet. (Lev.21:14; Prov.5:20; 1Cor.7:9; Evrei 13:4)
B. Unirea dintre cei doi consta in mai mult decat o relatie fizica.
a. reprezinta impartirea posesiunilor lor, parerilor lor, timpului lor, puterilor, talentelor, suferintelor si bucuriilor lor, a esecurilor si a succeselor lor, etc.
b. reprezinta cautarea binelui celuilalt, mai presus decat implinirea celor personale si cautarea interesului personal (Filip.2:3-4; Efes.5:28; Prov.31:12, 27).
c. cei doi, nu mai sunt deloc doi, iar aceasta uniune trebuie sa se manifeste in modalitati practice. Dumnezeu nu a intentionat-o sa fie doar o teorie idealista, ci o
practica, un stil de viata. (1Cor.12:25)
C. La aceasta unitate nu se ajunge cu usurinta, fara efort din partea celor doi soti! Evident, problema fundamentala este pacatosenia lor.
O CASATORIE "SUB ACOPERIRE"(!?). La fel ca in gradina Edenului cei doi fiind constienti de pacatosenia lor vor incerca sa se "acopere" cu scuze si
justificari pentru pacatul lor. Cu toate acestea ca doi care au cunoscut "acoperirea" oferita de Dumnezeu prin jertfirea lui Isus, ar trebui sa fie dispusi sa-si dezvaluie
pacatele unul celuilalt si sa se roage unul pentru celalalt. Si mai folositoare este "dezgolirea" lor fara rusine inaintea privirii patrunzatoare si cercetatoare a Celui cu
care avem de-a face pentru ca sa fie curatati si imbracati in neprihanirea Lui. Aceasta implica o mare sinceritate si umilinta. La fel cum pacatul a distrus unitatea si
intimitatea primei familii, o va face si cu voi. El este bariera unei si mai mari apropieri dintre cei doi. Insa de cele enumerate mai jos amandoi pot fi vinovati:
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul egoismului.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul mandriei si a justificarii de sine.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul nerecunostintei, al neiertarii, si al incapatanarii.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul unei vorbiri stricate, a utilizarii unor cuvinte aflate pe granita bunului simt, a cuvintelor insinuante.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul neglijentei celuilalt, nerabdarii si impulsivitatii.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul cruzimii, sau asprimii.
Pentru ca aceste lucruri sunt asteptate sa intervina in relatia celor doi conditia supravietuirii casniciei lor depinde de cum se folosesc fiecare si impreuna de calea
deschisa si vie ce duce la tronul harului (Evrei 4:16; 10:20). De aceea, daca doriti sa cunoasteti intimitate, sa fiti in unitate va trebui sa veniti la Isus Hristos! Pentru
ca o casatorie sa dureze si sa prospere ea trebuie sa se afle "sub acoperirea" sangelui lui Hristos.
Intrebari recapitulative ale "scopului lui Dumnezeu in casatorie"
Sa se raspunda la aceste intrebari atat de unul cat si de celalalt, impreuna.
1. Cine este cel ce a randuit institutia familiei?
2. Care este scopul casatoriei?
3. In ce privinte este buna casatoria?
4. Ce inseamna a fi un "ajutor potrivit"? (vezi, Gen.2)
5. Care este relatia umana prioritara a sotilor?
6. Ce inseamna "lasarea" parintilor pentru a te uni cu sotul, sotia ta?
7. Ce sugereaza "lipirea" sotilor?
8. In ce privinte sotii sunt "un singur trup"?
9. Care sunt cateva dintre barierele ce impiedica intimitatea/unitatea sotilor?
10. Ce trebuie facut pentru a depasi aceste handicapuri si a va apropia mai mult unul de celalalt?
11. Ce crezi ca este casatoria?
12. Examinati-va chiar acum relatia voastra: care sunt aspectele ei bune si care sunt cateva dintre aspectele ce-i lipsesc? Faceti o comparatie intre cele doua liste!
Fiti sinceri, realisti, ca inaintea lui Dumnezeu.
13. Ce temei biblic avem pentru realizarea divortului? Dati referinta biblica.
14. Care sunt cateva dintre aspectele permanentei casatoriei?
De, Teodor Macavei. O parte destul de mare din acest material provine din cartea "STRENGTHENING YOUR MARRIAGE", fosta "How to develop deep unity in the marriage
relationship", de Wayne Mack; Presbyterian and Reformed Publishing Co., Phillisburg, New Jersey.
si Efes.5:31.
Observatie: Dumnezeu Insusi a facut aceasta afirmatie, odata, inainte de caderea omului in pacat, si de trei ori, dupa aceea! Un plan bun de casatorie al celor doi
posibili parteneri include cunoasterea acestor concepte cat si a accentelor puse de Dumnezeu pe diferitele parti ale planului Sau. Exista astazi prea multe casnicii
nefericite, atat pentru necrestini cat si pentru crestini! Motivul, consta in neglijarea scopului suprem al lui Dumnezeu din aceasta uniune distincta intre doi oameni.
I. Scopul lui Dumnezeu din aceasta uniune este de a-i indruma pe soti sa-si "lase" tatal si mama. Ce inseamna aceasta?
1. In primul rand nu inseamna a-i abandona, evita si a-i neglija. Poruncile lui Dumnezeu sunt clare in aceasta directie: Exod.20:12, Marcu 7:9-13, 1Tim.5:8.
2. Nici nu inseamna a te muta neaparat in alta parte. Distanta fizica nu ar trebui sa afecteze atitudinea de responsabilitate fata de acestia.
B. A-ti "lasa" parintii implica schimbarea completa a relatiei cu acestia.
1. Inseamna a stabili o relatie adulta cu acestia.
2. Inseamna ca trebuie sa fii mai preocupat(a) de ideile si opiniile partenerului tau de casnicie, decat de ale parintilor tai.
3. Inseamna ca nu mai trebuie sa fii complet dependent(a) de parinti pentru implinirea unor nevoi sentimentale, pentru incuviintare in decizii, pentru sfatuire si
asistenta.
4. Inseamna a elimina orice atitudini nepotrivite fata de parintii tai si a incheia exemplar orice conflicte ale trecutului, inainte de a te uni de consoarta ta!
5. Inseamna a nu incerca sa-ti schimbi sotul/nevasta dupa preferintele lor, sau pentru ca nu le place cum sunt.
6. Inseamna sa faci din relatia ta cu partenerul din casnicie (relatia sot-sotie) relatia ta umana prioritara.
Ar trebui sa te preocupe sa continui sa fii un fiu bun (sau, o fiica buna), dar mai intai trebuie sa fii preocupat(a) in a fii un sot, o sotie buna. De aceea, copiii nu au
nevoie de parinti care se neglijeaza unul pe celalalt ca soti. Dimpotriva, au nevoie de parinti care la randul lor sa le demonstreze cum se traieste in casnicie. Care sa
le arate cum sa fie soti si parinti buni.
Ca si parinti, telul nostru ar trebui sa fie sa-i pregatim pe copiii nostri cum sa se descurce cand pleaca, nu doar cum sa se poarte cand stau. Ei nu trebuie sa ajunga
ca adulti niste dependenti emotionali de parintii lor! De asemenea, voi insiva ar trebui sa va pregatiti sufleteste pentru ziua despartirii lor de voi invatand sa faceti
lucruri impreuna, si sa va adanciti relatia de prietenie. Cand copiii vostri se casatoresc nu trebuie sa incercati sa le coordonati vietile. Trebuie sa-i ingaduiti tanarului
sot sa devina capul familiei sale, sa ia singur deciziile casei, in ce priveste ajutorul potrivit sa se astepte mai intai de la sotia lui si nu de la parinti! Ea ii este de acum
incolo principalul ajutor si sprijin! La fel, trebuie sa va incurajati fiica sa depinda de sotul ei pentru calauzire, ajutor, companie si afectiune.
II. Planul lui Dumnezeu pentru casatorie este ca sotul si sotia sa se "alipeasca" unul de celalalt.
In zilele noastre casatoria este privita ca un contract bazat nu pe un juramant inaintea lui Dumnezeu, ci pe conditia ca problemele pe care le vor intampina cei doi sa
nu fie prea mari ca sa nu le poata face fata singuri. De indata ce aceasta conditie este incalcata, se considera divortul. Juramantul a devenit partea religioasa a
casatoriei, dar cea practica este influentata de puterea omeneasca a partenerilor de a stavili atacul asupra sentimentelor, a unitatii lor si a placerilor lor.
Descompunerea institutiei familiei a devenit atat de profunda incat unii au sugerat reinnoirea anuala a certificatului de casatorie, iar altii propun evitarea intocmirii
unuia tocmai din cauza sanselor extrem de mari ca acesta sa nu fie respectat!
Pentru prea multi casatoria este o chestiune de convenienta sau de sansa. Este uneori privita ca o etapa temporara in dobandirea libertatii individuale. Totul depinde
de soarta, sau de cat de puternice caractere sunt mirii.
Insa, nu asa a planuit Dumnezeu casatoria. El a randuit-o sa fie o relatie permanenta, durabila si stabila. El spune ca doreste ca sotul si sotia sa se "lipeasca" unul
de celalalt (Marcu 10:7-9). Atunci,
1. Casatoria devine o chestiune nu de sansa, ci de alegere constienta si deliberata.
2. Nu este o chestiune de convenienta ci de obedienta, deci de ascultare.
3. Nu este o chestiune de ursita, ci de cat de mult cineva vrea sa se apropie de Dumnezeu, care este liantul unei asemenea uniuni. Cu cat sotii se apropie mai
mult de Dumnezeu, cu atat se vor apropia mai mult unul de celalalt!
C. O casnicie buna este bazata pe un angajament reciproc, si nu pe o "atractie fatala" reciproca! Nu se poate ajunge prea departe intr-o alegere dictata de
instinctele animale, sau de placerile carnale.
1. Conform lui Maleahi 2:14 si Prov.2:17, casatoria reprezinta un legamant irevocabil, sau o intelegere ce nu poate fi rupta.
2. Ca prin urmare, definirea biblica a casatoriei este fagaduinta pe care si-o fac barbatul si femeia de a-si fi credinciosi indiferent de cost, sau de ce se intampla.
a. Sotia fagaduieste ca-i va fi credincioasa sotului chiar daca acesta este lovit cu raie, chelie, si burta. Chiar daca isi pierde sanatatea, serviciul, sau farmecul.
Chiar daca devine nevrednic de ea, dupa toate considerentele exterioare!
b. Sotul promite sa fie credincios, chiar daca sotia lui isi pierde frumusetea, sau atractia, chiar daca nu mai este atat de ordonata si curatica, supusa sau tacuta.
Chiar daca nu pare sa satisfaca toate dorintele trupesti ale sotului, daca cheltuieste bani fara intelepciune, sau gateste oribil. Etc.!!
c. Mariajul reprezinta initierea unei relatii pentru care fiecare isi asuma o responsabilitate deplina si in care se angajeaza, unul sa iubeasca cum Hristos si-a iubit
Biserica, iar celalalt sa se supuna cum El s-a supus Tatalui, chiar pana la crucificare!
D. In multe privinte a te casatori este similar cu a deveni crestin.
1. Cand devii crestin iti lasi in urma felul vechi de viata, egoismul, individualismul, neprihanirea de sine, renunti sa te mai justifici singur, te intorci inspre Hristos si
depinzi de El.
2. In aceasta intoarcere spre El, te dedici Lui. Esenta credintei mantuitoare este daruirea ta de sine Lui, increderea deplina in lucrarea Lui de pe cruce care sa-ti
acopere pacatul (Rom.10:9; Fapte 16:31; Filip.3:7,8; 1Tes.1:9,10.).
3. Tot asa casatoria in termenii lui Dumnezeu implica o completa renuntare la sine si o daruire completa celuilalt (fara nici un fel de conotatii sexuale!). Inseamna o
disponibilitate de a imparti totul, si de a renunta la tot unul pentru celalalt.
a. O casatorie dupa voia lui Dumnezeu consta in alipirea unul de celalalt, nu doar din punct de vedere fizic (si asta!), dar si la boala si in sanatate, la durere sau in
placere, la bucurie si la necaz, in saracie si bogatie, etc.
b. O casatorie in voia lui Dumnezeu implica o verticalitate absoluta a fiecaruia in parte, in relatia lui cu Dumnezeu. Fara ca aceasta relatie pe verticala cu Tatal ceresc
sa fie buna, cei casatoriti nu se pot astepta ca cea de pe orizontala, dintre ei, sa fie buna! O astfel de casatorie inseamna a aplica fara rezerve conceptele crestine de
iertare si de toleranta, de rugaciune si de sacrificiu de sine. O buna familie este alcatuita din doi buni iertatori!
III. Scopul lui Dumnezeu in casatorie consta in unirea celor doi.
A. La cel mai elementar nivel aceasta consta din unirea lor fizica, la relatia lor sexuala.
1. Priviti la 1 Corinteni 6:16. Amintiti-va ca sexul a fost in primul rand inventia lui Dumnezeu si nu a vreunei minti pervertite si obsedate!!
2. In limitele casatoriei relatiile sexuale sunt pure, sfinte si minunate, o binecuvantare rezervata celor doi, dar daca sunt initiate in afara casatoriei sunt pacatoase,
degradante si pangaritoare pentru suflet. (Lev.21:14; Prov.5:20; 1Cor.7:9; Evrei 13:4)
B. Unirea dintre cei doi consta in mai mult decat o relatie fizica.
a. reprezinta impartirea posesiunilor lor, parerilor lor, timpului lor, puterilor, talentelor, suferintelor si bucuriilor lor, a esecurilor si a succeselor lor, etc.
b. reprezinta cautarea binelui celuilalt, mai presus decat implinirea celor personale si cautarea interesului personal (Filip.2:3-4; Efes.5:28; Prov.31:12, 27).
c. cei doi, nu mai sunt deloc doi, iar aceasta uniune trebuie sa se manifeste in modalitati practice. Dumnezeu nu a intentionat-o sa fie doar o teorie idealista, ci o
practica, un stil de viata. (1Cor.12:25)
C. La aceasta unitate nu se ajunge cu usurinta, fara efort din partea celor doi soti! Evident, problema fundamentala este pacatosenia lor.
O CASATORIE "SUB ACOPERIRE"(!?). La fel ca in gradina Edenului cei doi fiind constienti de pacatosenia lor vor incerca sa se "acopere" cu scuze si
justificari pentru pacatul lor. Cu toate acestea ca doi care au cunoscut "acoperirea" oferita de Dumnezeu prin jertfirea lui Isus, ar trebui sa fie dispusi sa-si dezvaluie
pacatele unul celuilalt si sa se roage unul pentru celalalt. Si mai folositoare este "dezgolirea" lor fara rusine inaintea privirii patrunzatoare si cercetatoare a Celui cu
care avem de-a face pentru ca sa fie curatati si imbracati in neprihanirea Lui. Aceasta implica o mare sinceritate si umilinta. La fel cum pacatul a distrus unitatea si
intimitatea primei familii, o va face si cu voi. El este bariera unei si mai mari apropieri dintre cei doi. Insa de cele enumerate mai jos amandoi pot fi vinovati:
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul egoismului.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul mandriei si a justificarii de sine.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul nerecunostintei, al neiertarii, si al incapatanarii.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul unei vorbiri stricate, a utilizarii unor cuvinte aflate pe granita bunului simt, a cuvintelor insinuante.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul neglijentei celuilalt, nerabdarii si impulsivitatii.
- Unitatea familiei este distrusa de pacatul cruzimii, sau asprimii.
Pentru ca aceste lucruri sunt asteptate sa intervina in relatia celor doi conditia supravietuirii casniciei lor depinde de cum se folosesc fiecare si impreuna de calea
deschisa si vie ce duce la tronul harului (Evrei 4:16; 10:20). De aceea, daca doriti sa cunoasteti intimitate, sa fiti in unitate va trebui sa veniti la Isus Hristos! Pentru
ca o casatorie sa dureze si sa prospere ea trebuie sa se afle "sub acoperirea" sangelui lui Hristos.
Intrebari recapitulative ale "scopului lui Dumnezeu in casatorie"
Sa se raspunda la aceste intrebari atat de unul cat si de celalalt, impreuna.
1. Cine este cel ce a randuit institutia familiei?
2. Care este scopul casatoriei?
3. In ce privinte este buna casatoria?
4. Ce inseamna a fi un "ajutor potrivit"? (vezi, Gen.2)
5. Care este relatia umana prioritara a sotilor?
6. Ce inseamna "lasarea" parintilor pentru a te uni cu sotul, sotia ta?
7. Ce sugereaza "lipirea" sotilor?
8. In ce privinte sotii sunt "un singur trup"?
9. Care sunt cateva dintre barierele ce impiedica intimitatea/unitatea sotilor?
10. Ce trebuie facut pentru a depasi aceste handicapuri si a va apropia mai mult unul de celalalt?
11. Ce crezi ca este casatoria?
12. Examinati-va chiar acum relatia voastra: care sunt aspectele ei bune si care sunt cateva dintre aspectele ce-i lipsesc? Faceti o comparatie intre cele doua liste!
Fiti sinceri, realisti, ca inaintea lui Dumnezeu.
13. Ce temei biblic avem pentru realizarea divortului? Dati referinta biblica.
14. Care sunt cateva dintre aspectele permanentei casatoriei?
De, Teodor Macavei. O parte destul de mare din acest material provine din cartea "STRENGTHENING YOUR MARRIAGE", fosta "How to develop deep unity in the marriage
relationship", de Wayne Mack; Presbyterian and Reformed Publishing Co., Phillisburg, New Jersey.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu