Bun venit !

Christian Fish/Cross Ai ajuns pe o pagina anexa - extensie la cele 4 pagini principale administrate de Familia Crestina!

20080323

Raspunderi financiar-materiale ale familiei crestine

Continuare din pagina de Resurse

Iata cateva ganduri in legatura cu rolurile sotului si ale sotiei si cu luarea deciziilor:

Principiul supunerii reciproce (Efes.5:21 "Supuneti-va unii altora in frica lui Hristos") in casnicie este similar modelului de supunere dintre membrii Trupului lui Cristos, Biserica. Sunt momente cand in Trup este potrivit ca un membru sa exercite conducere asupra altor membrii, exercitandu-si darul sau spiritual (vezi, 1 Cor.12:14-26). Totusi, nici un dar spiritual luat de unul singur nu califica automat pe un membru sa fie liderul, sau cel ce are tot timpul ultimul cuvant. Aceasta pozitie apartine Capului, lui Isus Cristos Insusi. Tot asa, in casnicia in care exista aceasta primordiala supunere reciproca, rolul barbatului de a conduce va putea fi exercitat fara piedici, iar rolul sotiei de a se supune va fi indeplinit cu usurinta de aceasta fara riscul aparitiei unei autoritati unilaterale. Intr-o casatorie crestina, autoritatea suprema este Hristos!!

Deci, luati-va deciziile in supunere si temere unul fata de celalalt si cu gandul ca acestea trebuie sa se potriveasca cu voia lui Hristos, Intemeietorul familiei voastre. La urma urmei cine ar vrea sa greseasca in a face ce vrea Dumnezeu? De aceea, prin rolul sau conducator barbatului ii revine o mai mare responsabilitate in aflarea si determinarea acestei "voi", iar femeii ii revine rolul de a sprijini nemijlocit implinirea ei. Nici unul nu poate sa acuze pe celalalt daca se confunda aceasta "voie" pentru familia lor, caci raspunderea in cazul greselii le apartine in egala masura.

CUM SA RAMANETI UNITI IN DECIZIILE BANESTI

Un exemplu de raspundere in luarea deciziilor este aspectul financiar-material al unei familii. O adevarata unitate intre sot si sotie nu poate exista acolo unde vederile fiecaruia asupra banilor difera. In continuare va vor fi prezentate principii financiare biblice dupa care sa va luati in deciziile voastre viitoare. Ele vor fi de asemenea insotite de sugestii practice. Daca nu se respecta principiile Cuvantului si nu se aplica modelul supunerii in deciziile ce privesc acest aspect al vietii de familie sunt sanse putine ca intre cei doi sa existe o unitate adevarata.

Daca conform Gen.2:24 in casatorie cei doi devin una (un singur trup), de aici decurge si faptul ca tot ce are unul dintre cei doi va fi impartit cu celalalt in casnicie. Astfel, trebuie incluse bunurile materiale (mobila, casa, masa, masina, etc.) cat si banii. A spune ca eu si sotia mea suntem una la capitolul financiar al familiei noastre este o chestiune simpla, dar a face ca aceasta sa devina realitate necesita timp si efort. Din experienta pot spune ca chestiunea banilor poate detine potentialul diviziunii dintre cei doi. Ambii pornesc in casnicie cu dorinta de a se intelege asupra banilor insa practica ne demonstreaza ca fiecare partener are idei si nevoi care difera de ale celuilalt si astfel nu de putine ori intervin tensiuni ce sunt cauzate tocmai din aceasta pricina. Daca luam in considerare o situatie economica dramatica ca cea a vremurilor in care voi va casatoriti veti observa cum multe dictate in privinta modului de cheltuire a banilor par sa vina din exteriorul familiei voastre si cum acestea influenteaza foarte mult armonia voastra la acest capitol. De exemplu, cand sotul si sotia au idei diferite asupra banilor lucrurile stau asa fiindca:

1. el crede ca banii sunt foarte importanti, iar ea, nu.
2. ea crede ca ar trebui sa se economiseasca cat de mult se poate pentru necazuri (urgente) sau pentru nevoi viitoare.

3. El isi alege (sau, pastreaza) locul de munca in primul rand pentru banii ce se pot castiga acolo. Ea poate crede ca alti factori cum ar fi locuinta, mediul, vecinatatea cu parintii, o biserica buna, o scoala serioasa, si prietenii, ar trebui sa atarne mai mult in balanta.

4. Ea crede ca ar trebui sa daruiasca generos bisericii si lucrarii ei in timp ce el este ingrijorat sa ajunga familiei lor si de aceea practica zeciuiala!!!

5. El pare sa fie inclinat sa cheltuiasca bani cu larghete pe distractii, excursii, recreere si carti. Ea este mai rezervata sustinand ca daca vrea distractii si recreere batutul covoarelor si plimbatul pruncilor este mai eficient!! Nu costa nimic.

6. El ar vrea sa munceasca cat de mult poate. Ar vrea sa stea peste program, sau chiar sa caute un al doilea loc de munca. Nevoile financiare ale familiei pot fi implinite mai usor. De partea cealalta ea l-ar vrea mai mult pe acasa, petrecand mai mult timp cu copiii si ajutand cu treburile casei. Pentru ea o buna familie inseamna timpul petrecut impreuna. Ceea ce el sacrifica pentru a castiga mai mult este exact ceea ce-i pare ei mai pretios. Banii nu sunt totul si mai ales, pe lume sunt unele lucruri care nu se pot cumpara cu bani. Cum ar fi fericirea!!!

7. El are unele idei in ce priveste prioritatile dupa care trebuie cheltuiti banii castigati. Un casetofon nou, spune el, o masina automatica de spalat, spune ea. Si asa mai departe….

Acestea au fost doar exemple de potential diviziv care ameninta armonia familiala. Daca rade cineva de cat de banale sunt problemele, sa se casatoreasca!!! Familia este lumea detaliilor care daca nu se afla la locul lor desfiinteaza oameni in toata firea. Intensitatea cu care un cuplu poate dezbate modul de cheltuire al banilor depinde in mare masura de cati bani dispun. Asta nu o spunem ca sa se inteleaga ca mai multi bani ii vor feri pe cei doi sa se certe. Cei bogati ne-o dovedesc cu prisosinta!! O spunem doar ca sa atragem din nou atentia asupra contextului economic in care va intemeiati familia voastra. Nu doar fiindca se pare ca nu poti castiga modest si indestulator in tara noastra, dar abia daca te poti ingriji de pe o zi pe alta. Ca si cum asta nu ar fi suficient sa aduca probleme, cei doi fiind pacatosi mai au si o fire inclinata spre egoism. Adesea, educatia (sau, exemplul) primita in familiile de unde au venit sotii determina comportamentul lor in acest domeniu. Cei ce au avut tata risipitori si betivi, vor fi inclinati spre maxima precautie, daca au puterea sa nu calce pe urmele lor (putere cunoscuta de cei ce sunt nascuti din nou!), dar aceasta experienta a trecutului ii poate face sa se ciocneasca cu celalalt partener in casnicie care nu a cunoscut astfel de parinti.

Modul in care un cuplu casatorit poate atinge si pastra armonia familiala in domeniul banesc nu este doar o problema teoretica sau ideologica. Dimpotriva, este una practica care trebuie infruntata de cei doi si pentru care trebuie sa se pregateasca din timp.

Fara sa gresim trebuie sa spunem ca armonia dintr-o familie in aceasta privinta consta intr-un respect reciproc si sincer fata de filozofia biblica a banilor. Un cuplu crestin ar trebui sa accepte aceasta filozofie nu doar fiindca este eficienta si fiindca produce unitate (armonie), ci fiindca reprezinta ceea ce Dumnezeu vrea de la ei. Cu toate acestea adoptand conceptia biblica a banilor amandoi vor observa ca vor beneficia de o armonie sporita intre ei, dar care reprezinta doar unul dintre beneficii. A le spune celor casatoriti sa fie uniti la acest capitol si a-i face sa se simta vinovati din cauza dezacordurilor lor nu va conduce automat la unitate. De regula, unitatea apare doar atunci cand se accepta un standard comun, sau un sistem de valori comune. In opinia mea, cele mai multe conflicte materiale din casnicie se datoreaza unei lipse de intelegere a principiilor scripturale privitoare la bani. Majoritatea acestor conflicte se pot rezolva cand cei doi aplica deopotriva aceste principii in vietile lor. Iata care sunt cateva dintre aceste principii invocate.

A. Dumnezeu este acela care-i da omului puterea de a avea un profit, de a castiga bani.

(Expresiile care atrag cel mai mult atentia asupra acestor principii biblice vor aparea cu litere mari.)

Deut.8:17-18
Vezi sa nu zici in inima ta: ,,Taria mea si puterea manii mele mi-au castigat aceste bogatii." Ci adu-ti aminte de Domnul, Dumnezeul tau, caci EL ITI VA DA PUTERE SA LE CASTIGI, ca sa intareasca legamantul incheiat cu parintii vostri prin juramant, cum face astazi.
1Cronici 29:11, 12
A Ta este, Doamne, marirea, puterea si maretia, vesnicia si slava, caci TOT CE ESTE IN CER SI PE PAMANT ESTE AL TAU; a Ta, Doamne, este domnia, caci Tu Te inalti ca un stapan mai presus de orice! DE LA TINE VINE BOGATIA si slava, Tu stapanesti peste tot, in mana Ta este taria si puterea, si mana Ta poate sa mareasca si sa intareasca toate lucrurile.

Prov.10:22
BINECUVANTAREA DOMNULUI IMBOGATESTE, si El nu lasa sa fie urmata de nici un necaz.

1Cor.4:7
Caci cine te face deosebit? CE LUCRU AI, PE CARE SA NU-L FI PRIMIT? si daca l-ai primit, de ce te lauzi ca si cum nu l-ai fi primit?

B. Tot ceea ce noi avem apartine Domnului.

Psalmul 24:1 AL DOMNULUI ESTE PAMANTUL CU TOT CE ESTE PE EL, lumea si cei ce o locuiesc!
1Cronici 29:11, 14
A TA ESTE, DOAMNE, marirea, puterea si maretia, vesnicia si slava, caci TOT CE ESTE IN CER SI PE PAMANT ESTE AL TAU; … Caci ce sunt eu, si ce este poporul meu, ca sa putem sa-Ti aducem daruri de buna voie? TOTUL VINE DE LA TINE, si DIN MANA TA PRIMIM ce-Ti aducem.

Observati cum darurile si jertfele pe care noi le aducem lui Dumnezeu, sau mai bine zis, le aduceau copiii lui Israel, nu le putem considera ca le-au castigat cu sudoarea fruntii lor, ci ca "au venit de la El si din mana Lui le-au primit". De asemenea, nu putem sa nu remarcam ce ne spun principiile A si B despre utilizarea banilor!! Noi suntem doar niste "administratori" ai lor si a orice altceva posedam. De aceea, trebuie sa ne folosim bunurile noastre cu intelepciune, dupa multa rugaciune si cu discernamant, dupa cum El ne calauzeste, asa cum El doreste, nu cum am dori noi.

C. In viata exista multe lucruri care sunt mult mai scumpe decat aurul (sau, banii).

Din pricina spatiului si a cernelii ma voi limita doar la a reda portiunile ce subliniaza principiul biblic al utilizarii banilor si nu intreg versetul, sau versetele. Va rog sa cititi intreg contextul portiunilor desprinse in Bibliile voastre. Acele "lucruri" mai pretioase decat banii sau posesiunile materiale vor aparea cu litere mari.

Mat.16:26 …sa-si piarda SUFLETUL…sau sa castige toata lumea??
Luca 12:15 …VIATA cuiva nu sta in belsugul avutiei lui…

Prov.15:16, 17 …Mai bine putin, cu FRICA DE DOMNUL, decat o mare bogatie, cu turburare! Mai bine un pranz de verdeturi, si DRAGOSTE, decat un bou ingrasat, si ura.

Prov.16:8 Mai bine putin, CU DREPTATE (cinstit atat inaintea oamenilor, cat si inaintea lui Dumnezeu), decat mari venituri, cu strambatate.

Prov.16:16 Cu cat mai mult face CASTIGAREA INTELEPCIUNII decat a aurului! Cu cat este mai de dorit CASTIGAREA PRICEPERII decat a argintului!

Prov.22:1 Un NUME BUN este mai de dorit decat o bogatie mare, si A FI IUBIT pretuieste mai mult decat argintul si aurul.

Ieremia 9:23, 24 ,,Asa vorbeste Domnul: ,Inteleptul sa nu se laude cu intelepciunea lui, cel tare sa nu se laude cu taria lui, bogatul sa nu se laude cu bogatia lui. Ci cel ce se lauda sa se laude ca are PRICEPERE si Ca Ma CUNOASTE, Ca STIE ca Eu sunt Domnul, care fac mila, judecata si dreptate pe pamant! Caci in acestea gasesc placere Eu, zice Domnul."

Luca 12:20, 21 Dar Dumnezeu i-a zis: ,Nebunule! Chiar in noaptea aceasta ti se va cere inapoi SUFLETUL; si lucrurile, pe cari le-ai pregatit, ale cui vor fi?` Tot asa este si cu cel ce isi aduna comori pentru el, si NU SE IMBOGATESTE fata de Dumnezeu. (evident, "lucrul" important este sufletul omului, nu banii lui)

Mat.96:19, 20 Nu va strangeti comori pe pamant, unde le mananca moliile si rugina, si unde le sapa si le fura hotii; ci strangeti-va COMORI IN CER, unde nu le mananca moliile si rugina si unde hotii nu le sapa, nici nu le fura.

1Tim.6:6, 9 Negresit, EVLAVIA insotita de multamire este un mare castig. Caci noi n-am adus nimic in lume, si nici nu putem sa luam cu noi nimic din ea. Daca avem, dar, cu ce sa ne hranim si cu ce sa ne imbracam, ne va fi de ajuns. Cei ce vor sa se imbogateasca, dimpotriva, cad in ispita, in lat si in multe pofte nesabuite si vatamatoare, cari cufunda pe oameni in prapad, si pierzare.

1Tim.6:17, 18, 19 17 Indeamna pe bogatii veacului acestuia sa nu se ingamfe, si sa nu-si puna nadejdea in niste bogatii nestatornice, ci in Dumnezeu, care ne da toate lucrurile din belsug, ca sa ne bucuram de ele. Indeamna-i sa faca bine, sa fie bogati in FAPTE BUNE, sa fie DARNICI, GATA SA SIMTA IMPREUNA CU ALTII, asa ca sa-si stranga pentru vremea viitoare drept comoara o buna temelie pentru ca sa apuce ADEVARATA VIATA.

Filip.3:7, 8, 9 Dar lucrurile, cari pentru mine erau castiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba inca, si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, fata de pretul nespus de mare al CUNOASTERII LUI HRISTOS ISUS, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa CASTIG PE HRISTOS, si SA FIU GASIT IN EL, nu avand o neprihanire a mea, pe care mi-o da Legea, ci aceea care se capata prin credinta in Hristos, NEPRIHANIREA, pe care o da Dumnezeu, prin credinta.

Efes.3:8 Da, mie, care sunt cel mai neinsemnat dintre toti sfintii, mi-a fost dat HARUL ACESTA SA VESTESC NEAMURILOR BOGATIILE NEPATRUNSE ALE LUI HRISTOS…

Psalmul 19:9, 10; Psalmul 119:72 FRICA DE DOMNUL este curata, si tine pe vecie; judecatile Domnului sunt adevarate, toate sunt drepte. Ele sunt mai de pret decat aurul, decat mult aur curat; sunt mai dulci decat mierea, decat picurul din faguri…Mai mult pretuieste pentru mine LEGEA GURII TALE, decat o mie de lucruri de aur si de argint.

Prov.19:1 Mai mult pretuieste saracul, care umbla in NEPRIHANIREA LUI, decat un bogat cu buze stricate si nebun.

Prov.31:10; 19:14 Cine poate gasi o FEMEIE CINSTITA? Ea este mai de pret decat margaritarele…Casa si averea le mostenim de la parinti, dar O NEVASTA PRICEPUTA este un dar de la Domnul.

Mat.6:33; Colos.3:1, 2 Cautati mai intai IMPARATIA LUI DUMNEZEU si NEPRIHANIREA LUI, si toate aceste lucruri (nevoi materiale, de exemplu) vi se vor da pe deasupra…sa umblati dupa LUCRURILE DE SUS, unde Hristos sade la dreapta lui Dumnezeu. Ganditi-va LA LUCRURILE DE SUS, nu la cele de pe pamant.

Psalmul 127:3, 5 Iata, FIII (COPIII) sunt o mostenire de la Domnul, rodul pantecelui este o rasplata data de El… FERICE de omul care isi umple tolba de sageti cu ei!



E. Dumnezeu se asteapta ca noi sa ne folosim pe deplin capacitatile si puterile noastre, date de Dumnezeu, pentru a munci serios si cinstit. Acesta este felul normal al lui Dumnezeu de a implini nevoile noastre zilnice. De asemenea, El rasplateste de regula munca serioasa cu o masura de prosperitate.

Exodul 20:9 Sa LUCREZI sase zile, si sa-ti faci lucrul tau.
Prov.13:11 Bogatia castigata fara truda (fara munca, repede si necinstit) scade, dar ce se strange incetul cu incetul (treptat si prin munca cinstita), creste.

Prov.6:6, 9, 10-11 Du-te la furnica, LENESULE; uita-te cu bagare de seama la caile ei, si intelepteste-te! … Pana cand vei sta culcat, LENESULE? Cand te vei scula din somnul tau?… Sa mai dormi putin, sa mai atipesti putin, sa mai incrucisezi putin mainile ca sa dormi!... si saracia vine peste tine, ca un hot, si lipsa, ca un om inarmat.

Prov.10:4 Cine lucreaza cu o mana lenesa saraceste, dar MANA CELOR HARNICI IMBOGATESTE.

Prov.14:23 ORIUNDE SE MUNCESTE ESTE SI CASTIG, dar oriunde numai se vorbeste, este lipsa (saracie).

Prov.26:14 Cum se invarteste usa pe tatanile ei, asa se invarteste LENESUL in patul (in locul) lui.

Efes.4:28 Cine fura, sa nu mai fure; ci mai degraba sa lucreze cu mainile LUI LA CEVA BUN, CA SA AIBA CE SA DEA CELUI LIPSIT.

Col.3:23, 24 ORICE FACETI (oricare ar fi sarcina, munca voastra), sa FACETI (lucrati) din toata inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii cari stiti ca veti primi de la Domnul rasplata mostenirii. Voi slujiti (de fapt) Domnului Hristos.

1Tes.4:11, 12 Sa cautati (faceti sa fie telul vostru) sa traiti linistiti, sa va vedeti de treburi, si Sa LUCRATI CU MANILE VOASTRE, cum v-am sfatuit. si astfel sa va purtati cuviincios cu cei de afara, si sa n-aveti trebuinta de nimeni (fara de depindeti de nimeni si fara sa datorati nimanui ceva).

Prov.28:20, 22; 20:21; 21:20; Un OM CREDINCIOS este napadit de binecuvantari, dar cel ce vrea sa se imbogateasca repede (cati romani vor asta oare??) nu ramane nepedepsit… Un om pizmas se grabeste sa se imbogateasca (este hotarat sa castige fara scrupule, cu orice pret), si nu stie ca lipsa va veni peste el… O mostenire repede castigata de la inceput (ilicita), nu va fi binecuvantata la sfarsit… Comori de pret si untdelemn sunt in locuinta celui intelept, dar omul fara minte le risipeste.

F. Aceste versete demonstreaza principiile sugerate la inceputul punctului E, si anume ca Dumnezeu doreste ca noi sa ne folosim puterea si capacitatea de munca pentru a lucra serios si cinstit, si ca acesta este felul normal in care Dumnezeu implineste nevoile noastre, rasplatind munca cinstita cu o masura de bunastare. Cu toate acestea, pasajele de mai sus invata mai mult de atat. Ele contin si avertismente privitoare la imbogatirea rapida si fara scrupule, la "smecheriile" financiare, sau vorbesc cu privire la lipsa de multumire cu ce ai, prezicand pedeapsa sigura a acestor oameni.

1. In zilele noastre cand oamenii incearca sa se imbogateasca repede neglijandu-si viata lor spirituala, copiii si nevestele lor, biserica si saracii, acestor versete ale Cuvantului lui Dumnezeu trebuie sa li se acorde o mare atentie.
2. Multi au ignorat mesajul acestor versete suferind acum consecintele purtarii lor fiind instrainati de Dumnezeu, de sotiile lor, sau de copiii lor.

3. Fara sa gresim putem spune ca munca din greu este o porunca a lui Dumnezeu, dar daca omul devine atat de preocupat si mistuit de munca lui incat isi neglijeaza celelalte indatoriri date lui de Dumnezeu, Proverbele ne spun ca acesta nu va ramanea nepedepsit!!

G. A darui Domnului si oamenilor nevoiasi este atat un privilegiu si o investitie, cat si o responsabilitate a sotilor.

2 Cor.9:7 FIECARE sa dea dupa cum a hotarat in inima lui: nu cu parere de rau (cu sovaire), sau de sila (fortat sau manipulat de liderii bisericii!), caci ,,pe cine da cu bucurie, il iubeste Dumnezeu." (si vers.6) Sa stiti: cine seamana putin, putin va secera; iar cine seamana mult, mult va secera.
Luca 6:38 DATI, si vi se va da; ba inca, vi se va turna in san o masura buna, indesata, clatinata, care se va varsa pe deasupra. Caci cu ce masura veti masura, cu aceea vi se va masura.

Prov.14:21 Cine dispretuieste pe aproapele sau face un pacat, dar FERICE de cine are mila de cei nenorociti.

Prov.19:17 CINE ARE MILA DE SARAC, IMPRUMUTA PE DOMNUL, SI EL II VA RASPLATI BINEFACEREA.

Prov.22:9 OMUL MILOSTIV (GENEROS) va fi binecuvantat, pentru ca da saracului din painea lui.

Efes.4:28 Cine fura, sa nu mai fure; ci mai de graba sa lucreze cu mainile lui la ceva bun, CA SA AIBA CE SA DEA CELUI LIPSIT.

Gal.6:6 Cine primeste invatatura in Cuvant, sa faca parte din toate bunurile lui si celui ce-l invata (sau, sa contribuie la sprijinirea materiala a acestuia!).

H. Se cuvine sa va planuiti atat cum sa va castigati banii cat si cum sa-i cheltuiti.

Prov.20:18 "Planurile se pun la cale prin sfat! Fa razboiul cu chibzuinta". Desi acest verset nu se aplica cu exactitate finantelor, el sustine totusi necesitatea planuirii detaliilor oricarui domeniu al vietii.
Prov.27:23, 24 "Ingrijeste bine de oile tale, si ia seama la turmele tale. Caci nici o bogatie nu tine vesnic, si nici cununa nu ramane pe vecie". Din nou vedem ca principiul planuirii si al supravegherii atente atat a cheltuirii cat si a obtinerii banilor este afirmat cu claritate de aceste versete.

Luca 14:28 "Caci, cine dintre voi, daca vrea sa zideasca un turn, nu sta mai intai sa-si faca socoteala cheltuielilor, ca sa vada daca are cu ce sa-l sfarseasca?" In acest verset care nu se refera direct la planuirea financiara vedem cum Isus se exprima favorabil cu privire la omul care-si face planuri inainte de a construi.

Luca 16:9-10 "Si Eu va zic: Faceti-va prieteni cu ajutorul bogatiilor nedrepte (bani, bunuri materiale)… Cine este credincios in cele mai mici lucruri, este credincios si in cele mari…"

Atat contextul cat si continutul acestor versete recomanda folosirea intelepciunii si a planuirii in castigarea si cheltuirea banilor. Este adevarat ca aceste planuri trebuie facute judicios si prin rugaciune avand in minte principiile biblice expuse aici. Odata facute aceste planuri se cuvine sa fie supuse Domnului si suveranitatii Sale care sa le ajusteze si sa le schimbe cum doreste. Privitor la planurile noastre trebuie sa facem cum spune Iacov, "Daca va vrea Domnul, vom trai si vom face cutare sau cutare lucru" (Iacov 4:15). A nu face asa, Iacov ne spune ca este aroganta, indrazneala si ingamfare, si toata lauda noastra este rea (vezi, Iacov 4:16). Dar chiar daca se presupune sa ne facem planurile noastre si sa ne rugam pentru ele, trebuie sa fim gata sa renuntam la ele pentru Domnul. Vezi, Prov.3:5-7

Increde-te in Domnul din toata inima ta, si nu te bizui pe intelepciunea ta! Recunoaste-L in toate caile tale, si El iti va netezi cararile. Nu te socoti singur intelept; teme-te de Domnul, si abate-te de la rau!
I. Se presupune sa traim in limitele castigului nostru si sa nu ne facem datorii care s-ar putea sa nu fim in stare sa le achitam.

Prov.6:1, 2, 3 "Fiule, daca te-ai pus chezas (GARANT) pentru aproapele tau, daca te-ai prins (IL GIREZI; GIRANT) pentru altul, daca esti legat prin fagaduinta gurii tale, daca esti prins de cuvintele gurii tale, fa totusi lucrul acesta, fiule: dezleaga-te, caci ai cazut in mana aproapelui tau! De aceea du-te, arunca-te cu fata la pamant, si staruieste de el.
La prima vedere acest verset poate parea sa sugereze sa nu-i ajuti pe alti oameni, dar nu este o interpretare buna. Avertismentul pe care pasajul ni-l ofera este acela de a evita situatia in care sa fii pus in situatia in care sa fii obligat sa achiti o datorie mai mare decat poti. Cuvintele "legat" si "prins" cat si tonul urgent al pasajului ne arata ca datoria pe care omul o are este una mare. Poate fi una care sa te duca in faliment, sau datorii, sau sa te impiedice sa-ti indeplinesti alte obligatii, fata de Dumnezeu, sotie, sau familie. Deci, conform acestui pasaj, nu ar trebui sa nu ne luam obligatii financiare iresponsabile, sa ne aruncam in datorii care sa ne fie greu, sau imposibil sa le achitam.

Prov.22:7 Bogatul stapaneste peste cei saraci, si cel ce ia cu imprumut, este robul celui ce-i da cu imprumut.
Alte pasaje ne arata ca totusi crestinul se poate imprumuta (exista biserici care sustin ca crestinii nu se pot imprumuta si apeleaza la un pasaj ca cel de mai sus! Vezi, 2Imparati 4:3; 6:5; Exodul 22:14, 15; Mat.5:42; 21:1-3. Avertismentul este impotriva unor imprumuturi frecvente si excesive care sa duca la indatorarea celui ce se imprumuta incat isi pierde libertatea (civila sau financiara). Multe familii s-au indatorat atat de mult cumparand lucruri care nu le erau neaparat necesare, sau de care se puteau lipsi, incat acum sunt sclavii creditorilor lor. Acest lucru este gresit si ar trebui evitat de orice crestin.

Rom.13:7, 8 Dati tuturor ce sunteti datori sa dati: cui datorati birul, dati-i birul; cui datorati vama, dati-i vama; cui datorati frica, dati-i frica; cui datorati cinstea, dati-i cinstea. Sa nu datorati nimanui nimic…
Cu alte cuvinte, nu va faceti datorii pe care nu puteti sa le achitati, si achitati datoriile pe care le aveti.

Acestea sunt doar cateva aspecte ale filozofiei biblice a banilor, si reprezinta coordonatele si standardele dupa care deciziile financiare ale unei familii crestine trebuiesc luate. Toate disputele si deciziile sotilor ar trebui sa se raporteze la acestea daca doresc ca familia lor sa nu sufere material mai mult decat oricum sufera in aceasta lume plina de nevoi. In plus, cuplul care face pasi seriosi in aplicarea acestor principii va dobandi armonia familiala autentica care sa le faca viata alaturi atat de placuta.

II. Un alt pas important inspre formarea unei conceptii financiare identice a sotilor se va face atunci cand aplica detaliile si principiile acestea in situatiile practice ale vietilor lor. Pentru a implementa aceste principii financiare biblice v-as sugera urmatoarele actiuni:

A. Incepeti prin a determina realist venitul vostru.

1. Inainte de a determina cat de mult puteti cheltui trebuie sa aflati cat veti castiga. Nu puteti cheltui ce nu aveti!

2. Pentru a determina venitul vostru faceti o lista a tuturor castigurilor sau profiturilor lunare. Includeti salariul, dobanda de la banca, ajutorul venit de la altii, familie, prieteni, etc.

B. Dupa ce ati determinat venitul puteti acum sa va planuiti cheltuielile inevitabile.

1. In capul listei voastre ar trebui sa se afle o parte generoasa pentru lucrarile bisericii voastre.

a. Observati ca nu am spus sa rezervati o "parte generoasa" pentru Domnul deoarece cred ca pentru niste crestini aceasta problema nu se pune, tot ce au ei apartinand Domnului. Aceasta insemnand ca ar trebui sa ne folosim toti banii intr-un fel placut lui Dumnezeu si nu pentru a ne satisface placeri si pacate nelegiuite. Din acest punct de vedere, toti banii nostri apartin Domnului. Administrarea crestina a acestora este completa, nu partiala.

b. Scriptura ne spune limpede ca o parte a banilor nostri ar trebui sa fie folositi pentru sprijinirea lucrarilor bisericii noastre. (priviti la, Fapte 6:4; 1Cor.9:7-11, 13, 14; 1Cor.15:57-16:2; Gal.6:6-10; 1Tim.5:17, 18; Luca 10:1-7)

c. Atunci, o buna administrare a banilor vostri va include punerea deoparte a unei parti generoase pentru biserica voastra. Lucrul acesta ar trebui practicat proportionat, cu regularitate, cu consecventa, si bucurie si cu chibzuinta.

d. In opinia mea, ideea ca ar trebui sa amanam o daruire generoasa bisericii noastre pana ce ne achitam datoriile, ni se ridica salariul, sau pana ce ne cresc copiii, ne cumparam casa, etc., se contrazice Scripturilor. Intr-adevar atunci poate vom fi in stare sa dam mai mult, insa a da generos se face acum, nu atunci!!

2. Puneti deoparte partea de bani care va este necesara achitarii costurilor intretinerii (apa, curent, canal, etc.)

a. De pilda, puteti sa va aproximati cat de mult trebuie sa platiti pe luna pentru acestea facand calculul pe tot anul si impartindu-l apoi pe 12 luni, afland astfel cat trebuie sa retineti lunar pentru a achita aceste cheltuieli. Evident, aceasta include sa nu se mai scumpeasca apa si curentul!!! Retineti ideea.

b. Priviti la, Luca 3:7, 8, 13, Marcu 12:17 si Romani 13:6, 7 pentru a vedea cat de important este ca crestinii sa-si plateasca impozitele si cheltuielile de intretinere.

3. Puteti face o detaliere a nevoilor familiei (vezi, 1Tim.5:8). Pe aceasta lista veti trebui probabil sa includeti:

a. cheltuielile pentru intretinere
b. chiria, impozitul
c. apa, curentul, canalul, telefonul (!?), caldura, etc.
d. mancarea
e. mobila si altele din casa
f. imbracamintea (curatarea si intretinerea hainelor)
g. doctorul de familie…etc.
h. concediul si recreerea
i. economiile si investitiile
j. literatura
k. educatia (a voastra, sau a copiilor)
l. ajutorarea altora (a orfanilor, a batranilor, etc.)
m. accidente, urgente

3. Ajunsi aici, daca volumul cheltuielilor voastre il depaseste pe cel al veniturilor atunci va trebui sa faceti eforturi pentru a echilibra aceasta balanta. Iata cateva sugestii in aceasta directie:

a. puteti sa incercati sa va reduceti cheltuielile. Parcurgeti-va calculele si intrebati-va daca:

1) cheltuiti pe ceva complet inutil, ceva de care un aveti neaparata nevoie??

2) cheltuiti pe ceva de care va mai puteti lipsi din cand in cand??

3) cheltuiti pe ceva care se poate cumpara mai ieftin in alta parte sau se poate inlocui cu un produs de alta calitate, dar mai ieftin??

4) cheltuiti pe ceva care se poate procura pe alta cale??

5) cheltuiti pe ceva care poate cumparat impreuna cu altii si puteti folosi echitabil alaturi de acestia?? (de exemplu, o carte a bisericii, un spatiu de joaca, etc.)

b. puteti sa va sporiti venitul daca

1) mai gasiti un loc de munca dupa-amiaza (cine poate!)??
2) lucrati cu ora la un patron??
3) lucrati acasa pentru altii??
4) lucrati in zilele libere??
5) lucrati pentru oameni invalizi, batrani, neajutorati care va pot plati serviciile??

Uneori la astfel de slujbe temporare va puteti duce si membrii familiei pentru a nu le lipsi acestora prea mult.

6) munceste si sotia??

Evident aceasta posibilitate implica cunoasterea de catre sot a locului ei de munca cat si indeplinirea unor cerinte morale de catre partea angajatoare. Aceasta este o situatie care de cele mai multe ori produce tensiuni intre soti, de aceea increderea sotului trebuie neaparat obtinuta. De asemenea, aparitia copiilor in viata familiei poate necesita mai mult prezenta acasa a sotiei, fara a-i impiedica cariera, daca intr-adevar ea se remarca ca un eficient om de afaceri, un presedinte, primar sau director!! Dar daca sotia este doar o secretara ce poate fi inlocuita, nu vad de ce familia ar trebui incercata mai mult decat este!!

Se poate imbunatati venitul familiei tale invatand sa faci ceva nou?? Cum ar fi sa dezmembrezi masini, motoare, sa faci croitorie, ceramica, gradinarit, tamplarie, traducere, editare de text pe calculator, etc. De fapt, sunt numeroase exemplele cand slujbele acestea au devenit profesii in toata regula, devenind chiar principala ocupatie a familiei. Nu asteptati sa va dea cineva de lucru!! Cautati-va singuri!!

Nu va rusinati sa faceti orice si nu fiti pretentiosi cu privire la cine va da de lucru!! Nu exista prea multi patroni crestini si poate ca acela care va primeste are nevoie tocmai de un crestin aflat in "misiunea" castigarii existentei sale in aceasta lume, ca tine!!!

CONCLUZIE

"De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de nevasta sa, si se vor face un singur trup" (Gen.2:24).
1) Este lucrul acesta posibil?? Adica, sa se ajunga la o asemenea unitate si armonie incat cei doi sa fie "un singur trup"??
2) Se poate cunoaste o armonie perfecta in casnicie in orice privinta a vietii??

Da, se poate daca:

1) Isus Hristos v-a salvat din pacatele voastre si a rupt puterea pacatului asupra vietilor voastre.
2) va veti lua in serios rolurile voastre in casatorie si le veti implini ca atare.
3) veti cauta impreuna pe Domnul nu numai pentru orice problema ci si pentru a-i da Lui ce i se cuvine, inchinare, glorie, recunostinta.
4) va veti iubi cu dragostea Lui si
5) veti respecta si aplica principiile financiare biblice prezentate aici.

Sa le recapitulam cu acest prilej.

1. In viata sunt lucruri mult mai de pret decat banii si bunurile materiale.
2. Atat lacomia cat si nemultumirea sunt pacate care vor fi grabnic pedepsite.
3. Dumnezeu este cel ce in primul rand ii da omului puterea de a-si castiga existenta, si nu o face prin sudoarea fruntii lui.
4. Valorile ceresti sunt mult mai de dorit decat cele lumesti si pamantesti.
5. De regula, Dumnezeu rasplateste munca facuta bine.
6. Tot ce posedam apartine Domnului, odata cu noi. Administrarea crestina a banilor nu este partiala ci totala!!
7. A sustine lucrarea Domnului prin Biserica este atat un privilegiu cat si o investitie, nu doar o datorie sau o obligatie.
8. Se cuvine sa economisim bani pentru urgente si necazuri.
9. Trebuie evitate "ofertele" de a castiga bani repede si sigur (!).
10. Sa nu cheltuim mai mult decat castigam.
11. Trebuie sa cheltuim judicios si sa o facem disciplinat.
12. Se cuvine sa caut voia lui Dumnezeu pentru cheltuielile noastre.
13. Se cuvine sa muncesc nu doar ca sa am pentru familie, ci si pentru a-i putea ajuta pe altii.

Pentru a vedea pe ce versete din Cuvantul lui Dumnezeu se inspira aceste principii trebuie sa reveniti asupra materialului prezent, citindu-l tot inca odata!!

Materialul acesta a fost preluat si adaptat in mare masura din cartea lui Wayne Mack "Strengthening Your Marriage", fosta, "How To Develop Deep Unity In The Marriage Relationship", publicata de Presbyterian and Reformed Publishing Co., Phillisburg, New Jersey, S.U.A. Raspunderea pentru aceasta lucrare revine lui Teodor Macavei. Puteti obtine informatii suplimentare despre casnicia crestina si standardele ei divine apeland la,
CAPELA CRESTINA PETROSANI
AUREL VLAICU NR. 11
PETROSANI, 2675, HD
ROMANIA
sau, vizitand locatia de pe Internet, www.rcrwebsite.com

Un comentariu:

Anonim spunea...

Althoug I understand the material, but your blog very nice. http://konflik-keluarga.blogspot.com