Bun venit !

Christian Fish/Cross Ai ajuns pe o pagina anexa - extensie la cele 4 pagini principale administrate de Familia Crestina!

20090220

Prietenia în căsnicie - de George Pordea

Biblia ne dă câteva principii care puse în practică duc la o creştere a prieteniei dintre soţ şi soţie, duc la o apropiere adâncă a acestora. Aş vrea să ne uităm împreună la aceste principii practice care cred că pot face din soţ cel mai bun prieten al soţiei şi vice-versa.

Ajută-ţi partenerul să înainteze în viaţă.

Eclesiastul 4.9 - „Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor.”

Majoritatea dintre noi suntem absorbiţi de propriul nostru succes. Suntem prea egoişti. Însă dacă dorim să dezvoltăm o relaţie de prietenie cu soţul sau cu soţia noastră va trebui să căutăm succesul celui de lângă noi.

La şcoala unde am studiat, de prea multe ori am văzut cum un băiat şi o fată care s-au cunoscut pe când ambii erau studenţi, se căsătoreau în timpul pregătirii lor universitare şi datorită nevoilor financiare sau datorită unei sarcini neprogramate, soţia studentă renunţa la studiile ei de dragul soţului ei, pentru ca el să-şi poată termina la timp facultatea. Unii am spune că e foarte frumos felul în care s-a jertfit acea soţie, şi e adevărat ce spuneţi, însă mai de fiecare dată soţii cădeau de comun acord că după ce soţul îşi va termina şcoala, şi soţia şi-o va termina pe-a ei, însă acest lucru rareori se mai întâmpla. Acest lucru nu duce la o apropiere ci mai degrabă deschide uşa pentru reproşurile de mai târziu.

Dacă eşti interesat cu adevărat în de succesul partenerului tău de viaţă, atunci mai întâi va trebui să te rogi pentru succesul lui. În loc să te rogi ca Dumnezeu să te ajute pe tine să faci noi progrese, gândeşte-te la sacrificiile celor de lângă tine pentru succesul tău şi caută binecuvântarea lui Dumnezeu peste viaţa lor. Dacă vrei să îţi îmbogăţeşti viaţa interioară, începe să te rogi pentru succesul prietenului de lângă tine. Apoi încurajează-ţi prietenul. Nu îl trage înapoi, nu îi spune cât de imperfect este, nu îi spune cât de greu e în viaţă, ci împinge-l înspre nişte ţeluri realizabile. Iar când nu mai poţi să-l împingi, trage-l înspre succes, dar nu înceta să-ţi încurajezi partenerul. Nu uita să-l lauzi pentru paşii făcuţi. Partenerul tău nu trebuie să ajungă la perfecţiune pentru a fi lăudat pentru că atunci nici tu, nici eu, nici partenerul tău nu ar ajunge să primească vreun cuvânt de laudă.

Cineva a observat că Andrew Carnegie avea mulţi milionari care lucrau pentru el. Când a fost întrebat cum de e aşa, Carnagie a răspuns: „Nu erau milionari când au început să lucreze pentru mine. Când minereşti după aur, nu cauţi pământ, ci cauţi aur.” Caută „aurul” din prietenul tău şi laudă-l pentru acesta.

Ridică-ţi partenerul când acesta cade.

Eclesiastul 4.10 - „Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur, şi cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!”

De ce să-ţi ridici partenerul? Pentru că va veni o vreme când tu vei fi la pamânt şi tare bine ţi-ar prinde o mână întinsă care să te ridice. Solomon ne scrie următoarele: „Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate” (Prov. 17.17). Nici unul dintre noi nu dorim să avem prieteni doar cât ne merge bine, ci ne dorim prieteni care să fie lângă noi mai ales în momentele dificile ale vieţii. Prietenii adevăraţi nu sunt cei care râd cu tine, ci cei care plâng cu tine.

De ce să-ţi ridici partenerul? Deoarece copiii tăi se uită la exemplul tău. Copiii noştri învaţă de la noi şi ar trebui să vadă în noi soţi şi soţii care sunt gata să plătească orice preţ pentru a sta alături de partenerul căzut, de partenerul încercat. Când copiii noştri vor fi la o răscruce a vieţii lor familiale, îşi vor aduce aminte de exemplul părinţilor lor. Dacă ei au văzut loialitatea părinţilor lor, de cele mai multe ori vor fi gata să o imite. Dacă au văzut că relaţia voastră e mult mai importantă decât lucrurile materiale, de cele mai multe ori, vor călca pe urmele voastre şi viaţa lor interioară va fi mult mai bogată.

De ce să-ţi ridici partenerul? Pentru că societatea noastră cunoaşte succesul sau eşecul pe baza modului în care îi tratăm pe cei slabi. Îi aplaudăm pe cei bogaţi, pe cei faimoşi dar îi călcăm în picioare pe cei slabi, pe cei căzuţi şi ne întrebăm de ce societatea e atât de rea, atât de rece, atât de crudă. Când noi îi ignorăm pe cei pe care îi numim prieteni atunci când aceştia au nevoie de ajutorul nostru, trimitem un mesaj subtil generaţiei care vine după noi că doar cei „perfecţi” în ochii lumii merită atenţia noastră.

Încălzeşte-ţi partenerul când trece prin momentele reci ale vieţii

Eclesiastul 4.11 - „Tot aşa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzescă dacă e singur?”

Sunt multe furtuni, multe vremi reci în viaţa noastră şi când trecem prin aceste momente, tare bine e să avem pe cineva care să ne dea din căldura lui. Când partenerul tău e bolnav, fii gata să stai lângă el, fii gata să-i faci ceaiul, fii gata să-i faci supa, fii gata să-ţi iei liber de la serviciu pentru a fi ca o doică faţă de copilul aflat în grija ei.

Îmi place aşa de mult atitudinea celor trei prieteni ai lui Iov din Iov 2.11-13. “Trei prieteni ai lui Iov, Elifaz din Teman, Bildad din Şuah, şi Ţofar din Naama, au aflat de toate nenorocirile care-l loviseră. S-au sfătuit şi au plecat de acasă să se ducă să-i plângă de milă şi să-l mângâie. Ridicându-şi ochii de departe, nu l-au mai cunoscut. Şi au ridicat glasul şi au plâns. Şi-au sfâşiat mantalele şi au aruncat cu ţărână în văzduh deasupra capetelor lor. Şi au şezut pe pământ lângă el şapte zile şi şapte nopţi, fără să-i spună o vorbă, căci vedeau cât de mare îi este durerea” (Iov 2.11-13). Când partenerul tău trece prin momente grele, el nu are nevoie de predici, nu are nevoie de un studiu biblic, ci are nevoie de un prieten care să-l mângâie, să plângă împreună cu el, să-l îmbrăţişeze şi să-i spună că împreună veţi birui frigul vieţii.

Apără-ţi partenerul de viaţă

Eclesiastul 4.12 - „Şi dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor.”

Acest verset din Scriptură ne arată că adevărata prietenie se demonstrează prin ceea ce facem şi nu doar prin ceea ce spunem. Când partenerul tău se află sub atac, cel mai de seamă aliat al său ar trebui să fii tu. El are nevoie de Dumnezeu înainte de oricine altcineva şi mai apoi de tine pentru a rămâne în picioare. Trei împletiţi împreună întotdeauna sunt mai tari decât unul singur.
Cum aş putea să îmi apăr partenerul? Mai întâi prietenia voastră trebuie să fie cunoscută de toţi înainte ca vreo persoană să se ridice împotriva partenerului tău. Acea persoană trebuie să ştie că lupta împotriva partenerului tău este o luptă împotriva ta. Apoi, fii gata să îţi asumi orice risc în ciuda a ceea ce cred ceilalţi. E clar că duşmanii partenerului tău vor deveni duşmanii tăi şi acest lucru îi opreşte pe mulţi de la o prietenie adevărată. Nu-ţi fie teamă de toate neadevărurile spuse de ceilalţi împotriva ta în lupta împotriva partenerului tău. Totuşi, în apărarea partenerului tău, atunci când acesta a greşit nu apăra greşelile lui, ci apără-l pe el. Şi un ultim lucru, nu aştepta ca partenerul tău să îţi ceară ajutorul. Fii tu cel care are iniţiativa de a-şi oferi ajutorul, de a fi lângă el, de a-l sprijini. Fii un prieten adevărat pentru partenerul tău, fii cel mai bun prieten al partenerului tău.

Articol preluat din Revista Impuls

Niciun comentariu: